Obiceiuri de Paste

Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Pasti incepe, din punct de vedere liturgic, in noaptea dinainte; la miezul noptii, cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta, ei vin la Slujba Invierii, pentru a lua lumina. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.
In biserica este obiceiul ca, in aceasta noapte, sa se sfinteasca painea numita pasti, fie sub forma de anafura sau anafura amestecata cu vin (in Vestul tarii). In Bucovina, aceasta paine, sub forma de prescuri, o aduc la biserica femeile, in Vinerea Mare, cand se slujeste Sfantul Maslu. Iar in zona Banatului o aduce o singura familie, in Marea Joi, ca milostenie pentru o ruda decedata in anul care a trecut, impreuna cu vin si vase.

Continue reading “Obiceiuri de Paste”

Obiceiuri si superstitii in Vinerea Mare

 

Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare, a patimilor lui Hristos. In Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii. Curtile sunt maturate, surile sunt curatate de gunoaie, gardurile sunt reparate, santurile sunt curatate de namol si adancite. Casele trebuie sa straluceasca de curatenie pentru ca ele “te blestema daca Pastile le prind necuratate“.
Ultima vineri din Postul Mare este numita in Bucovina Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.
In Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.
In Vinerea Mare, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.
In seara acesta, crestinii ortodocsi merg la Biserica sa asculte prohodul si sa ia parte la Inmormantarea Domnului. Credinciosii trebuie sa ingenuncheze de trei ori in fata Sfantului Epitaf (o tesatura pe care este infatisata Asezarea Mantuitorului in Sfantul Mormant), sa sarute Sfanta Evanghelie si icoana Mantuitorului. La sfarsitul slujbei, preotul inconjoara impreuna cu toti credinciosii biserica de trei ori, in dangat de clopot. Este ultima oara cand mai suna clopotele pana in clipa Invierii Domnului. Se tine post negru si nu se aprinde focul. Drumul Crucii Pelerini crestini din intreaga lume parcurg, in fiecare an, dupa traditia seculara, pe strazile Ierusalimului, traseul numit “Via Dolorosa”, chiar daca dupa atatea secole nu se stie precis daca ruta, cunoscuta si sub numele de “Via Crucis” – Drumul Crucii -, si Opririle Crucii ar fi cele adevarate sau o simpla reconstituire simbolica. Evangheliile fac referire la doar noua dintre intamplarile reprezentate de cele 14 locuri de pe “Via Crucis” in care credinciosii se opresc astazi sa se roage, iar dispunerea spatiala exacta a catorva dintre evenimente ramane un subiect deschis interpretarii. Spre exemplu, cea de-a sasea oprire, care marcheaza intalnirea Mantuitorului cu Veronica, se bazeaza pe o povestire popularizata in literatura Evului Mediu.
In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare, fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.
Daca iti doresti sa ai la multa poama la toamna, ia un ou vopsit si ingroapa-l in vie, ca sa nu vina piatra peste ea.
Este pacat sa se manance urzici, intrucat cu aceste ramuri usturatoare a fost batut peste trup Domnul Iisus, in sfanta zi de vineri.
In vinerea dinaintea Pastelui se bate la biserica clopotul, pentru a creste mare si frumoasa canepa.
In superstitiile, credintele si traditiile occidentale se spunea ca :
– Un copil nascut in Vinerea Mare, si botezat in prima sambata de dupa Paste, este inzestrat cu darul de vindecator.
– Pescarii nu isi intind plasele in aceasta sfanta zi.
– Painile, cozonacii si prajiturile ce se fac in aceasta vineri nu mucegaiesc niciodata.
– Daca te tunzi in Vinerea Mare, nu vei mai suferi de dureri de cap sau de dinti vreme de un an.
– Cine moare in ziua in care Iisus Cristos a fost rastignit pe cruce merge direct in rai, fara a mai zabovi in purgatoriu.
– Ouale culese din cuibare in Vinerea Mare nu se strica niciodata.
– In aceasta zi nu este recomandat nici sa semeni, nici sa infingi vreun fier in pamant, fie el plug, sapa sau harlet.

– De Vinerea mare este oprit a se face vreo varsare de sange (a se taia vreun animal), si se interzice a lucra cu ciocanul , cuiele ori lemnul

 

 

Obiceiuri din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.

In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Continue reading “Obiceiuri din Vinerea Mare”

Saptamana Mare: Slujbe si obiceiuri pentru fiecare zi a Patimilor

Credinciosii ortodocsi intra luni in Saptamana Mare, in care in fiecare zi se tin slujbe speciale la biserica si se respecta anumite obiceiuri legate de pregatirile de Paste, fiind si ultimele zile din Postul Mare.

“Fiecare zi din Saptamana Mare se numeste Sfanta si Mare. (…) Urmeaza un post de patimire cu Hristos, ca impreuna cu El sa inviem. Fiecare zi din Saptamana Sfanta si Mare este o urmare tainica a lui Hristos prin rugaciune, prin ascultarea sfintelor scripturi, sfintelor slujbe si mai ales prin pocainta si impartasanie”, spune Patriarhul Daniel.

In fiecare zi din Saptamana Mare la biserica se tin slujbe speciale, numite Denii, si predici pentru curatenie sufleteasca si iertare de pacate. In Saptamana Mare, e bine ca toti credinciosii sa ierte si sa se impace cu toti cei cu care au fost in dusmanie.
Continue reading “Saptamana Mare: Slujbe si obiceiuri pentru fiecare zi a Patimilor”

Obiceiuri din Joia Mare

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.
In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: “Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te – nduri si sa ne dai / Cele oua – ncondeiate / De acolo din covate”.
Continue reading “Obiceiuri din Joia Mare”

Duminica Floriilor, cea mai importanta sarbatoare ce vesteste Pastele

Duminica Floriilor, cea mai importanta sarbatoare ce vesteste Pastele
Crestinii ortodocsi praznuiesc, duminica, Floriile, cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele, rememorand intrarea lui Iisus in Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orasului si intampinat cu frunze de palmier, si fiind totodata sarbatoarea celor care poarta nume de flori.

In duminica a sasea din postul Pastelui, cunoscuta in popor si ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxa sarbatoreste intrarea triumfala a lui Iisus Hristos in Ierusalim.

Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Paste, asa-numita Saptamana Mare, de dupa cele 40 de zile de post.

De Florii se mananca peste, fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri.

Ortodocsii sarbatoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu intelegerea faptului ca zilele ce urmeaza, din Saptamana Mare, sunt unele ale tristetii.

Intrarea lui Iisus in Ierusalim este relatata de toti cei patru evanghelisti, Ioan, Luca, Matei si Marcu. In Noul Testament se scrie ca apostolii au intins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a asezat Mantuitorul. Acest gest a fost interpretat ca fiind marturisirea faptului ca invatatura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pamant. Hainele Sfintilor Apostoli simbolizeaza, astfel, noua haina pe care o imbraca oamenii, haina Sfantului Botez.

Sfintirea ramurilor de salcie

Dupa modelul multimii din cetatea Ierusalimului care l-a intampinat pe Mantuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxa a randuit ca, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, sa se sfinteasca ramurile de salcie aduse de credinciosi.

Slujitorii Bisericii citesc rugaciuni de sfintire a salciei, tinand in maini aceste ramuri inmugurite, cu lumanari aprinse, ca simbol al biruintei vietii asupra mortii, fiind cunoscut faptul ca salcia are o putere mare de regenerare.

Crestinii praznuiesc Intrarea Mantuitorului participand la Sfanta Liturghie, impodobind cu ramuri de salcie sfintita icoanele, usile si ferestrele gospodariilor lor si pastrand randuiala postului. Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an, fiind folosite cu credinta la tamaduirea diferitelor boli.

Oamenii obisnuiesc si sa infiga aceste ramuri in straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaza castitatea, dar si renasterea vegetatiei, amintind totodata de ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea in Ierusalim, in aceasta zi.

Duminica Floriilor este si prilej de a-i sarbatori pe cei care poarta nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brandusa, Lacramioara ori Margareta.

Obiceiuri si traditii

De Florii, atentia comunitatii traditionale era indreptata, pe langa sarbatoarea religioasa, catre renasterea vegetatiei. De fapt, denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora, peste care crestinii au suprapus sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim.

Astfel, pe langa sarbatoarea crestina a intrarii Mantuitorului in Ierusalim, au aparut si nenumarate obiceiuri si traditii, atat in mediul rural, cat si in cel urban, cele mai multe de sorginte pagana.

De exemplu, de Florii se obisnuieste sa se faca “de ursita”, astfel ca fetele aflau, prin diverse procedee, daca se vor casatori sau nu in acel an. Tot de Florii, martisorul purtat pana in aceasta zi se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces, iar zestrea se scoate din casa, pentru aerisire.

Inaintea sarbatorii, fetele nemaritate din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite in farmece pentru noroc in dragoste si sanatate.

De asemenea, la miezul noptii, se fierbe busuioc in apa, iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fiertura, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor. Ce ramane se toarna la radacina unui par, in speranta ca baietii se vor uita dupa ele ca dupa un copac inflorit.

In popor se mai spune ca cine indrazneste sa se spele pe cap in ziua de Florii fara apa descantata si sfintita risca sa albeasca.

La toate popoarele crestine pot fi intalnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea avand in prim-plan palmierul sau salcia. Aceste traditii nu au nimic in comun cu spiritul crestinesc al praznicului Intrarii Mantuitorului in Ierusalim.

Arabii aprind candele, impodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi.

In sambata Floriilor, femeile din unele zone ale tarii aduc ofranda de pomenire a mortilor, impartind placinte de post.

In sambata Floriilor se mai facea un ceremonial complex numit Lazarita, dupa modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numita “Lazarita”, se imbraca in mireasa si colinda, impreuna cu celelalte, in fata ferestrelor caselor.

In trecut, ramura de salcie sfintita era folosita si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie pentru a fi feriti de diferite boli, iar batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele.

De asemenea, exista obiceiul ca parintii ii loveasca pe copii cu nuielusa de salcie cand veneau de la biserica, pentru a creste sanatosi si intelepti.

Traditii si obiceiuri de Florii

 

  • In ziua de Florii datina este sa se manance peste, fiind dezlegare la peste. Pentru crestini, pestele este un simbol hristic. E bine sa se culeaga tot felul de flori de primavara si sa se duca la biserica, pentru ca aceasta e ziua florilor.
  • Salcia sfintita la biserica nu se arunca, ci se pune la icoana de acasa.
  • Cel ce se cumineca in ziua de Florii, inainte de a se apropia de preot ca sa se cuminece, orice va gandi in acel in acel moment, Dumnezeu ii va indeplini dorinta.
  • In unele zone din Muntenia, nimeni nu se spala pe cap sau nu se rade in ziua de Florii, de frica sa nu se infloare (sa nu albeasca) precum pomii.
  • Romanii din Banat, din contra, zic ca nu e iertat a se spala pe cap in saptamana Floriilor, ca sa nu incarunteasca. In ziua de Florii insa isi spala capul cu apa descantata, anume ca sa le creasca parul.
  • In ziua de Florii e bine sa umbli incins cu o nuia de salcie de la biserica, sa nu te doara salele.
  • Pomii saditi la Florii se prind mai usor.
  • In unele zone din Transilvania cred ca matisorii adusi de la biserica in Duminica Floriilor sunt buni sa-i aprinzi si sa afumi  casa cu ei cand e vreme rea.
  • Matisorii din salcia sfintita de Florii sunt folositi in numeroase practici magice: animalele si copiii sunt atinsi cu ei, pentru a creste si a inflori ca matisoarele.
  • Cine inghite in ziua de Florii trei matisori sfintiti nu va mai suferi de boli de gat in decursul anului.
  • Cum va fi in ziua de Florii, asa va fi si in ziua de Pasti.
  • Daca pana la Florii canta broastele, vara o sa fie frumoasa.

 

8 Martie Ziua Internationala A Femeii

Astăzi ziua de 8 martie este vazută în multe ţări drept prima zi a primăverii. Simbolul mondial al acestei zilei este reprezentat de lalea, un simbol al gingăşiei, primăverii şi al popularitaţii.

Este ziua în care se sărbătoreşte de la un capăt la altul al lumii femeia, simbol al vieţii, al iubirii, purităţii şi al frumuseţii spirituale.

În această zi femeia este în centrul atenţiei, bărbaţii işi exprimă dragostea şi afecţiunea oferindu-i femeii iubite flori şi cadouri.

În Occident, ea este percepută ca ziua femeii ce a luptat pentru drepturi şi egalitate. În schimb, în Europa de Est, în fostele state comuniste. Femeia este vazută ca o “moştenire” a comunismului. Ziua Internaţională a Femeii a fost sărbătorită pentru prima data pe 8 Martie 1975 de către Adunarea Generală O.N.U. S-a pus serios problema eliminării discriminării femeii şi asigurarea de condiţii depline de egalitate în viaţa socială. Mai târziu s-au multiplicat iniţiativele de acest gen, 8 martie devenind o sărbătoare politică şi socială.

 

La Multi Ani Tuturor Femeilor Din Partea Echipei Radio Petrecaretzu!

 

Zilele Babei Dochia

Pe lânga primavară, luna martie ne aduce şi foarte multe superstiţii. Legenda Babelor este plină de semnificaţii si simboluri. “Babele”sunt cunoscute în popor ca vrăjitoare, care au puterea de a influenţa starea vremii intr-o anumită zi din această perioadă. Fiecare “Babă” are puteri magice într-o singură zi.

Potrivit celor spuse din bătrâni, Babele sunt conduse de Baba Dochia, care îşi leapădă în fiecare zi, începând cu 1 martie câte un cojoc, care este luat de surorile sale, numite după zilele săptămânii şi anume Lunica, Martica, Marcuriana, Joiţa, Viriţa, Sitiţa şi Domnica.În aceste 9 zile oamenii îşi aleg “baba” lor şi în funcţie de cum va fi vremea în ziua aceea, aşa le va merge tot restul anului. De exemplu dacă ziua este înnsorită, acelor oameni le va merge bine tot anul iar dacă ziua va fi înnorata, le merge rau tot anul.Sunt două variante de a-ţi alege Baba. Fie că iţi alegi una la întâmplare din cele nouă zile fie le calculezi în funcţie de ziua în care te-ai născut. Dacă eşti născut într-o zi de 12 atunci Baba ta va fi pe data de 3 (1+2=3). Alt exemplu este dacă ziua ta de naştere este in 29, atunci 2 martie va fi Baba ta (2+9=11 şi însumăm înca o dată, adică 1+1=2). Sunt persoane care obişnuiesc să işi aleagă chiar trei sau patru Babe, luându-se după principiul vieţii: trecut, prezent şi viitor. În caz că sunt patru, se merge pe principiul celor 4 anotimpuri, în funcţie de care omul ştie cum sa-şi organizeze viaţa. “Spor La Babe!”

 

1 Martie!

1 Martie este o sărbătoare românească a primăverii. În prima zi din lună, ne bucurăm de revenirea la viaţă a naturii dăruind flori şi mărţişoare. Dar care este povestea acestui simbol-mărţişorul?

Se spune că odată, Soarele a coborât pe Pământ, într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit, închizându-l într-o temniţă. Lumea s-a întristat, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să salveze soarele. Atunci, mai mulţi pământeni au hotărât să-l conducă pe tânăr şi, astfel, i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l învingă pe zmeu. Drumul tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna şi iarna.

Continue reading “1 Martie!”