Steliana Sima – Am crescut pe langa mine

Vreau sa spun la lumea toata
O intamplare adevarata
Scoasa parca din poveste
Cum n-a fost sau poate este

Cu un om si cu un caine
Care-au mancat dintr-o paine
Cainele era al meu
Omul ati ghicit sunt eu

Am crescut pe langa mine
Un puiut micut de caine
Statea-n frig si statea-n zloata
Nu se plangea niciodata

De-i dam’ o coaja de paine
Sarea si-n foc pentru mine
Si nu astepta rasplata
Doar sa-l mangai cateodata

L-am dat de casa departe
Peste dealuri vai si sate
Dupa 4 luni de zile
S-a intors acasa la mine

Acum stiu cat am gresit
Atunci cand am socotit
Ca e numai un catel
Si n-are suflet si el

Cate nopti si cate zile
M-o fi cautat pe mine
Mort de foame si-nsetat
Ratacind din sat in sat

Acum stiu ce e iubirea
Ce inseamna daruirea
M-a invatat al meu catel
Nevinovat sufletel

Daca luam seama bine
Si la om dar si la caine
Cainele are suflet mare
Omul cate-odata n-are

Cainele in suferinta
Te pazaeste cu credinta
Tu il bati si-l izgonesti
In loc sa il rasplatesti

Da-i o strachina de apa
Si-un colt de paine uscata
C-are si el rostul lui
Langa casa omuluï